City break la Budapesta (2/2)

Începem ultima zi de vizită în oraş cu un drum la Heroe's Square. Unul cu metroul pentru care cumpărăm un bilet de călătorii de 24 de ore pe care îl mai folosim şi în ziua următoare în drum către aeroport. Metrourile lor sunt foarte vechi, mai ales pe magistrala aia de nord, către locul nostru de vizită. Staţiile de metrou la fel de mici şi cochete. Ceva ce pare desprins din Parisul de altădată. Rămânem uimiţi, facem poze, mergem mai departe. 

Ajungem în Piaţă Eroilor, un spaţiu amplu în care găsim multe autocare cu turişti şi nu multe motive să stăm prea mult pe acolo decât pentru pozele de rigoare. Ne croim acum drum către un mall, pentru a mânca ceva de prânz. Obersevam cu ocazia asta că un mall la ei, e mai mic şi cochet decât măgăoaiele noastre de Afi şi Mega Mall. Au food court-ul la subsol, cascade frumoase, magazine interesante. Dar mai presus: mâncare ieftină la food court. Comparativ cu un restaurant în centru unde am plătit în jur de 3500-4000 forinţi pentru o masă care vin cam 12-15 euro, aici la zona de mese, ce am ales noi, nişte feluri chinezeşti, au fost 1600 forinţi cu o băutură inclusă, deci pe undeva pe la jumate. Hai să zicem un 5-6 euro. Aşa da, nene. Altceva. Din cauza acestui neaşteptat preţ dar şi a calităţii mâncării, am decis că cină să o luăm în altă locaţie similară dar mai aproape de hotel.

Am decis (şi aici mă refer la amândoi) ca următoarea oprire, să fie la o cafenea cu pisici. Aveam o hartă, era în drumul nostru către Vaci Utca şi piaţa de Crăciun aferentă, deci, de ce nu?! Singură mea condiţie a fost că stăm până când încep să resimt prezenţa atâtor pisici: pentru că am constatat că am o alergie la unele tipuri de pisici. Am ajuns uşor la cafenea, am decis să ne încălzim cu o ciocolată caldă şi o prăjitură bună în timp ce Cori umbla după pisici prin toată cafeneaua. Erau şi nişte condiţii pentru clienţii cafenelei: să nu luăm pisicile din locurile în care erau ci doar să le mângâiem, în mare parte lăsându-le în pace practic. Am rezistat cred că o ora sau o ora şi ceva, dar când m-am simţit cu nasul înfundat, am dat semnalul de plecare şi am ieşit iar în aerul rece.

După acest periplu, am fost, dat fiind faptul că era ultima seară în oraş, să ne plimbam pe Dunăre, pentru a bifa toate chestiile principale de făcut în Budapesta. Am ajuns prin zona în care erau debarcaderele pline de bărcile care duc oamenii pe acele mici croaziere de 1 ora de-a lungul Dunării. Găsim biletele chiar ieftin şi ne mirăm, dar ni se zice că vaporul nostru este la digul 9, în timp ce duduia şi noi, implicit, eram la digul 12, dar că putem ajunge în 5 minute că sunt şanse să prindem vasul ce pleacă acum. Am luat-o la fugă, crezând-o pe duduie, dar am observat după 5 minute de alergat pe piatră cubică, faptul că nu aveam cum ajunge în timp, deoarece ajunsesem abia la digul 11. Am aşteptat deci o ora şi jumate până să ne întoarcem la locul de plecare, prin centrul oraşului şi prin magazinele de suveniruri. Plimbarea în sine a fost drăguţă, am împărţit vasul cu mulţi chinezi, cum se putea altfel?! şi am făcut nişte poze interesante.

Ne-am oprit la un mic centru comercial lângă hotel, pentru cină de care vorbeam şi cadourile celor din ţară: prieteni, părinţi, colegi de la muncă. Mâncarea iarăşi bună, oricum mai ieftină decât la restaurantele din centru care oricum îmi păreau lipsite de personalitate.

Ultima zi a fost foarte chill. Am fost leneşi şi am mâncat mai târziu, tocmai pentru că nu am mai vrut să fim pe fugă în vizită, din moment ce trebuia oricum să ne decazam la 12. Aşadar, am dormit mai mult, am mâncat aproape de 10 şi după ne am aranjat bagajele şi am plecat uşor către aeroport având biletul de transport valabil încă din ziua precedentă. Drumul iarăşi oribil. Credeam că autostrăzile noastre sunt peticite dar ale lor, cel puţin cea către aeroport, era incredibil de zdruncinanta. În aeroport, magazine de toate felurile, mai interesante şi ieftine că la noi. De altfel, prin orice aeroport am fost, am văzut magazine mai mişto decât la noi. Am poposit la Victoria's Secret, ceva interesant deopotrivă, dar nu am găsit nimic de cumpărat nici unul :))

Am lăsat Budapesta şi Ungaria în urmă pe o zi însorită cu ideea că e un oraş interesant, curat, care este mult mai occidental din punct de vedere al oamenilor, preţurilor, pe lângă aşezarea geografică, decât Bucureştiul. Un oraş în care ai ce vedea şi cumpăra, dar nu cu multe faţă de capitala noastră şi un oraş în care o şedere mai mare de 3-4 nopţi, nu-şi are rostul.